Istoria diplomatiei, secolul XX

Istoria diplomatiei, secolul XX - Constantin Vlad


DE LA RĂZBOI SPRE PACE ŞI LUMEA POSTBELICĂ

...a doua zi după atacul de la Pearl Harbor, pe 8 decembrie 1941, Statele Unite si Marea Britanie declarau război Japoniei.

La 11 decembrie, Hitier punea Germania in stare de război cu Statele Unite; urma o măsură similară din partea Italiei potrivit unor surse, decizia iui Hitier urma unui argument care suna astfel; daca Germania nu intra in război împotriva Statelor Unite, din Pactul Tripartit nu mai rămânea nimic.

Şi, desigur, el conta pe faptul că Japonia va proceda, la rândul, ei ca o aliată si va ataca URSS, ceea ce nu se întâmpla însă, în ciuda presiunilor pe care Berlinul le făcea in acest scop la Tokyo.

Unii istorici consideră că, în lipsa hotărârii lui Hitier, Statele Unite n-ar fi intrat în război împotriva Germaniei. ''Dacă Hitler nu ar fi declarat război, scrie în acest sens Alun Former, America şi-ar fi putut concentra energiile pentru războiul împotriva Japoniei, şi nu pentru războiul din Europa” (95,1997, p. 25).

Susţinerea n-are însă nici un fundament; am citat deja unele fapte care o contrazic...


Din Cuprins

PREFAȚĂ de Ion Calafeteanu.

NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI
PARTEA ÎNTÂIA:  DIPLOMAȚIA – INSTRUMENT  AL UNUI „DEBUT” PREDESTINAT:  PRIMA CONFLAGRAȚIE MONDIALĂ
CAPITOLUL I.  JOCURI DE PUTERE
CAPITOLUL II.  RAPORTURI DE PUTERE
CAPITOLUIL III.  UN INEVITABIL PROGRAMAT
CAPITOLUL IV.  DIPLOMAȚIA SUB ZODIA RĂZBOIULUI
CAPITOLULV.  PACEA DE LA PARIS

PARTEA A DOUA:  DIPLOMAȚIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
CAPITOLUL IV.  UN FUNDAMENT ȘUBRED
CAPITOLULVII. SECURITATEA COLECTIVĂ ȘI SLĂBICIUNILE SALE SUB PRESIUNEA RAPORTURILOR DE FORȚE
CAPITOLULVIII.  FISURI
1) Rapallo
2) Locarno
3). Către un apogeu al ineficienței ideii securității colective: Pactul Briand‐Kellogg

Limba: romana
Nr. pagini: 781
Dimensiuni: 17X24
An aparitie: 2014

RECENZII