Nicoara Potcoava

Nicoara Potcoava
thumb
Preț: 35,00 lei
Disponibilitate: în stoc - in stoc
Anul publicării: 2015
Pagini: 446

DESCRIERE

Nicoara Potcoava

Mihail Sadoveanu

 

Noul Nicoară Potcoavă nu mai era doar un legendar personaj romantic, care, cu o mână de alţi oameni fără şi cu credinţă, se ridică împotriva ucigătorului fratelui său, trăind peripeţii voiniceşti şi murind fără urme.

Noul Nicoară şi şoimii săi se înscriu acum într-o tradiţie a luptei pentru libertate, în care moldovenii şi cazacii încă nesupuşi ţarului s-au aflat alături împotriva boierilor, domnilor lor şi turcilor.

Nicoara ar vrea o domnie fără pată, care să privegheze asupra libertăţii şi drepturilor celor mulţi şi să înfrâneze jaful, sila şi neorânduială, aşa cum a izbutit să fie hătmănia lui ostăşească...

Din carte:

…la al treilea ceas al serii, a sosit pe neaşteptate la Budăile Negre căpitanul Cozmuţă cu doi răzăşi negreni. Amurgul încă lumina pădurile şi câmpiile din urmă şi răsfrângea în nourii din înălţime, deasupra răsăritului, o lucoare stinsă trandafirie.

Dedesubtul acelor nouri se întuneca zarea de prevestire de furtună. Dar pajiştea de la fântânelele popasului era paşnică.

Căpitanul de răzăşi a vestit de departe că vin la Măria sa prietini. Slujitorii lui Potcoavă totuşi s-au ridicat după rânduială, strângând pe ei săbiile. Caii erau închingaţi.

Inainte de a intra în vâlcea, acei care-şi vesteau sosirea s-au oprit, aşteptând răspuns.

— Să descalice şi să coboare, a poruncit Nicoară.

Străjerii de sus, diacul şi Vulpea, au adus la Budăie şi apoi cătră pajişte pe căpitanul negrenilor, călăreţ cu faimă.

Era un bărbat mărunt, încă mlădios şi sprinten, deşi împlinise cincizeci de ani. Avea barbă neagră scurtă, sprâncene îmbinate, ochi îndrăzneţi. Şi-a lăsat calul la Budăie, cu soţii lui; a păşit cătră pajiştea unde se afla Potcoavă. S-a oprit.

— Il cunosc, a dat mărturie moş Mitrea; e omul nostru. Potcoavă a încuviinţat cu fruntea.

— Apropie-te, vere Cozmuţă! a adăogit răzăşul de la Lăcusteni.

Călăreţul cel sprinten şi negru a făcut cei din urmă paşi cu repeziciune

Şi s-a închinat. A primit dreapta pe care Măria sa, în picioare, i-o întindea, şi şi-a pus pe ea fruntea descoperită.

— Am înţeles, slăvite, a grăit, el cu voce lină şi blândă, că trebuie să mă grăbesc. Prietinul nostru Agapie, însă, nu s-a mai putut întoarce aici. l-au asfinţit ochii pe când îmi spunea porunca Măriei tale şi a adormit in şa, de trudă.

— Ziua lui cea rea s-a isprăvit, a îngânat moş Mitrea, privind ţintă pe Cozmuţă. Mâni dimineaţă se scoală înseninat.

— Da, a răspuns domol negreanul. Am dorit tihnă bietului suflet şi am încălicat. Slăvite, s-a întors el cu mişcări repezi spre Nicoară, binevoieşte a porunci plecarea.

Te-aşteaptă cină, acoperământ şi pat, la noi la Negreni. De asemenea, cerneală şi pană, ca să alcătuieşti cartea pe care am a o duce la Moghilău.

— Il ştiu şi eu pe acest călăreţ, de la domnia lui Petru-Vodă, a mormăit uncheşul Petrea. El nu mă mai poate cunoaşte, căci am îmbătrânit.

— Glasul ţi-i tot acela, căpitane Petrea, i-a întors cuvânt negreanul.

— Şi domnia ta eşti tot îndrăzneţ, Cozmuţă.

— Sunt îndrăzneţ, căpitane Petrea, numai lângă ce mi-i drag.

Potcoavă a zâmbit:

— Moş Petrea, pe cel pe care nu-1 cunoşti din clipa dintâi nu-l vei cunoaşte nici după nouăzeci şi nouă de zile. Plecăm fără zăbavă, moş Petrea.

— Suntem în sama lui Dumnezeu şi la porunca Măriei tale, a răspuns uncheşul.

.— Ba eu, moş Petrea, sunt în sama iubiţilor mei. După ce-au purces, cu ceilalţi doi răzăşi negreni călăuză, moş Petrea i-a făcut loc lângă sine lui Cozmuţă, în umbra Măriei sale Nicoară.

Au călărit un răstimp la umblet repede; după aceea, pe sub dumbravă, au suit o culme la pas.

Uncheşului i se trezise în acea înserare plăcere de vorbă şi aduceri aminte. îl întreba pe Negrean şi Cozmuţă îi răspundea.

Işi mai aduce aminte căpitan Cozmuţă Negrea de domnia Lăpuşneanului-Vodă?...


CUPRINS:

I — La hanul lui Goraşcu Haramin

II — Sfat în doi şi întâlnire cu mai mulţi

III — Popas la apa Moldovei

IV — Casa mazilulu

V — Presvitera Olimbiada

VI — Vorbe, la casa logofătului Iorgu

VII — Poveşti vechi

VIII — Vânătoare sub piscul Bourei

IX — Badea Ghiţă şi căpitanca

X — Nicoară Potcoavă şi visurile nepoatei

XI — Judeţul lui Alexandru mezinul

XII — Ospăţ de plecare

XIII — Sfat de drum

XIV — Mănăstirea cea din pustie

XV — Curtea lui Iurg

XVI — La Şiret şi la Prut

XVII — Căprioara

XVIII — Răzăşi moldoven

XIX — Solia căpitanului Negrea

XX — Mezin cel viteaz

XXI — Amintiri de la apa Moldovei

XXII — Domnia sa Roman Barbă-Roşă

XXIII — Cubi Lubiş filosof

XXIV — La Zid Negru

XXV — Moş Elisei Pokotilo

XXVI — Nălucire

XXVII — Vânătoare de cai sălbatici

XVIII — Carte de la Olimbiada presvitera

XXIX — Ostroveni

XXX - Cigala

XXXI — Steaua cu coadă şi alte semne

XXXII — Boierul de la Iampol

XXXIII — Sotniile trec Nistrul

XXXIV — La scaunul tării Moldovei

XXXV — Temelii ale puterii domneşti

XXXVI — Divan de judecată

XXXVII — Prietinul şi cumătrul Neculai Strămurare

XXXVIII — Aici, la cartea veche

XXXIX — Istorisirea cumătrului Neculai

Postfaţă
Cronologie
Activitate politică

Limba: romana

Nr.pagini: 446

Dimensiuni: 14X20

An aparitie: 2015

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0677 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.