Spitalul. Coranul, talmudul, cahalul, francmasoneria

Spitalul. Coranul, talmudul, cahalul, francmasoneria - Nicolae C. Paulescu

SPITALUL

Domnilor,
Vă întrebaţi, poate, de ce v-am chemat în acest aşezământ?

V-am chemat ca să vă fac câteva lecţii clinice, - şi v-am chemat aici, căci n-am avut unde în altă parte. într-adevăr, pentru mine nu este loc în spitalele din Bucureşti.

Cei ce au reuşit să intre în aceste spitale, au avut precauţia să închidă uşa şi chiar să o zăvorască cu regulamente, care fac ca nimeni să nu mai poată pătrunde acolo, - afară, bineînţeles, de dânşii şi de ciracii lor.

Dar, mulţi dintre D-voastră mă vor întreba: De ce vrei să ne faci nişte lecţii clinice? Nu ne sunt oare de ajuns lecţiile ce ni le fac profesorii de clinică?

Desigur că aceste lecţii, primite de Ia profesorii D-voastrâ, sunt la rigoare suficiente: ele constituie un fel de clinică clasică, pe care orice medic e dator s-o cunoască.

Ceea ce vă aduc eu sunt ideile personale ale unui om de geniu care, nemulţumit cu rutina şi cu obscurităţile clasicismului medical, a clădit medicinei, piatră cu piatră, un palat măreţ, cu ferestre largi şi luminoase, în care se vede clar.

Acest om este Lancereaux.

Şi ca să ştiţi cine este Lancereaux, e de ajuns să vă spun că omenirea n-a avut niciodată un medic mai mare ca dânsul.

Vă miră mult cuvintele mele!

într-adevăr, acest nume nu l-aţi întâlnit decât rareori în cărţile de medicină şi aproape nimeni dintre profesori nu l-a pronunţat înaintea D-voastră.

Veţi zice poate că admiraţia mea se explică prin împrejurarea că am fost crescut la şcoala acestui maestru. Dar pietatea elevului se află aici în faţa datoriei profesorului, care trebuie să-şi cântărească toate vorbele ce rosteşte şi să probeze tot ceea ce afirmă.

Ei bine, Domnilor, repet sus şi tare că medic ca Lancereaux n-a mai fost altul. Şi această afirmaţie o voi demonstra, cu probe palpabile, în lecţiile viitoare.

Pentru moment, reţineţi faptul că, nici înainte de Lancereaux, printre medicii celebri, ca Lannec, Trousseaux, Rayer - nici în timpul său, printre colegii săi renumiţi, ca Charcot, Potain, Bouchard - şi nici printre medicii altor ţări, ca Bright, Addison, Virchow, nu găsim pe nimeni care să-l egaleze, ca observator fără seamăn şi ca spirit ştiinţific extraordinar.

El singur a înţeles importanţa noţiunii de cauză şi a pus medicina pe drumul unei adevărate ştiinţe.

Pot zice că Lancereaux a fost pentru medicină ceea ce Claude Bernard a fost pentru fiziologie, ceea ce Pasteur a fost pentru microbiologie.

Iată omul ale cărui idei vin să vi le împărtăşesc.

Lancereaux, murind, mi-a lăsat mie greaua povară de a duce la bun sfârşit o carte3, de o importanţă capitală, pe care n-a avut vremea s-o termine. în acelaşi timp, mi-a dat şi sarcina morală să fac cunoscută lumii opera lui, care e imensă.

Dar, o asemenea moştenire e peste puterile mele. Aici, în Bucureşti, mai ales, sunt ca într-un puţ. Oricât voi striga, nu mă va auzi nimeni.

Voi face şi eu ce voi putea.

Din fericire vă am pe D-voastră, care sunteţi în stare să vă pasionaţi, - după cum m-am pasionat şi eu - pentru adevărul ştiinţific. Vom organiza astfel o falangă românească, ce va merge să arate Franţei că cel mai mare dintre medicii lumii este fiul ei, - fiu oropsit, căci, din nenorocire, n-a fost înţeles.

Am de gând să vă vorbesc anul acesta, mai întâi, despre afecţiunile rinichiului, - şi pe urmă despre afecţiunile cordului şi ale vaselor (ar-tere/vene şi limfatice), - subiecte asupra cărora Lancereaux a lăsat lucrări nepieritoare.

Dar, pentru a pricepe bine afecţiunile rinichiului, trebuie să încep prin a vă descrie nişte sindroame ca albuminuria, ca uremia, - sindroame oarecum întinerite prin cercetări făcute în laboratorul meu... dacă adevărul mai are trebuinţă de întinerire...


CUPRINS:

SPITALUL

LEGISLAŢII RELIGIOASE

CORANUL

I. - Patima de proprietate
II. - Patima de dominaţie
III. - Legea iubirii

TALMUDUL

I. - Patima de proprietate
1. - Cămătăria
2. - Frauda
3. - Jurământul fals
II. - Patima de dominaţie
III. - Legea iubirii
Omorurile rituale

CAHALUL

Organizaţia Statului Jidovesc
a) Cahalul elementar
b) Cabalele superioare

Efectele Cahalelor talmudice

AUSTRO-UNGARIA
BUCOVINA
GALIŢIA
UNGARIA
AUSTRIA
FRANŢA
ALGERIA
RUSIA
ROMÂNIA

Efectele patimii de dominaţie a ovreilor
Răscoala ţărăneasca din 1907
Revoluţia viitoare
Ultimul război
Concluzii practice

FRANCMASONERIA

Erezii de origine jidovească
Erezia Francmasonică
Efectele Francmasoneriei
Rolul Francmasoneriei ca iniţiatoare şi ca directoare a revoluţiei franceze
Scopurile revoluţiei franceze
Peripeţiile prin care a trecut francmasoneria, de la Revoluţia franceză până astăzi
Trei sisteme sociale derivate din francmasoneria jidovească
Acţiunea actuală a Francmasoneriei
Francmasoneria în România
Francmasoneria în alte ţări
Francmasoneria în Franţa

Limba:Romana
Pagini: 207
Dimensiuni: 13X20
Data aparitiei:2015

RECENZII