Tema abordata in acest volum este „calea initiatica” drept tel al existentei umane din punct de vedere traditional. Prin analiza clara si pertinenta, autorul ofera o imagine justa a ceea inseamna in mod traditional o initiere, ajutandu-ne sa o distingem de tentativele de imitatie periculoase care deja incepusera sa invadeze domeniul spiritualitatii in timpul vietii lui Guénon, si in zilele noastre cu atat mai mult.

Asa cum a explicat pe larg si in alte lucrari ale sale – Omul si devenirea sa dupa Vedanta, Simbolismul crucii, Starile multiple ale fiintei – René Guénon foloseste conceptul de traditie pentru a numi „ceea ce este transmis”, ceea ce ajunge la noi printr-un gen de cunoastere care nu este rationala, ci revelata, si care se refera la Principiul unic, la ceea ce este esential, la Dumnezeu in ultima instanta.

Pentru ca o fiinta sa poata fi initiata, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:

• sa aiba o predispozitie naturala care o califica;
• sa se ralieze la o organizatie traditionala care are o filiatie neintrerupta;
• sa treaca anumite teste sau incercari;
• sa primeasca transmisia unei influente spirituale.

Odata primita initierea, ea nu mai poate fi respinsa: initiatul nu se poate sustrage din organizatia din care face parte dandu-si demisia, cum ar face daca ar fi vorba despre o grupare profana. Influenta spirituala pe care a primit-o il insoteste mereu de acum inainte, fiind ca o „a doua nastere”.

Aceasta carte a aparut pentru prima oara in 1946 si cuprinde mai multe articole publicate de René Guénon in revistele Le Voile d'Isis si Etudes Traditionnelles intre 1932 si al Doilea Razboi Mondial.

*

„[…] ezoterismul este, cu adevarat, in raport cu exoterismul religios, ceea ce este spiritul in raport cu corpul, asa incat, daca o religie a pierdut orice punct de contact cu ezoteris-mul, nu mai ramane decat «litera moarta» si formalism neinteles, caci ceea ii dadea viata era comunicarea efectiva cu centrul spiritual al lumii, care nu poate fi stabilita si mentinu-ta constient decat prin ezoterism si prin prezenta unei organizatii initiatice veritabile si regulare.”

„[…] eficacitatea riturilor este in intregime independenta de ceea ce valoreaza in el insusi individul care indeplineste ritul; aici conteaza exclusiv functia, si nu individul ca atare; cu alte cuvinte, conditia necesara si suficienta este ca acesta sa fi primit in mod corect puterea de a indeplini un asemenea rit; n-are nicio importanta daca nu-i intelege cu adevarat semnificatia si chiar daca nu crede in eficacitatea lui, acest fapt neputand impiedica ritul sa fie valabil daca toate regulile prescrise au fost respectate cum trebuie.”

René Guénon

CUPRINS

Cuvant inainte     9

I. Cale initiatica si cale mistica     15
II. Magie si misticism     21
III. Diverse erori privind initierea     27
IV. Despre conditiile initierii     33
V. Despre regularitatea initiatica     39
VI. Sinteza si sincretism
VII. Impotriva amestecului formelor traditionale 57
VIII. Despre transmisiunea initiatica     63
IX. Traditie si transmisiune     71
X. Centre initiatice     77
XI. Organizatii initiatice si secte religioase     85
XII. Organizatii initiatice si societati secrete     91
XIII. Despre secretul initiatic     105
XIV. Despre calificarile initiatice     113
XV. Rituri initiatice     129
XVI. Ritul si simbolul     135
XVII. Mituri, mistere si simboluri     141
XVIII. Simbolism si filosofie     151
XIX. Rituri si ceremonii     159
XX. Despre „magie ceremoniala”     165
XXI. Despre pretinsele „puteri” psihice     173
XXII. Respingerea „puterilor”     179
XXIII. Consacrari si rituri initiatice     185
XXIV. Rugaciunea si incantatia     193
XXV. Despre incercarile initiatice     210
XXVI. Despre moartea initiatica     207
XXVII. Nume profane si nume initiatice     213
XXVIII. Simbolismul teatrului     219
XXIX. „Operativ” si „speculativ”     225
XXX. Initiere efectiva si initiere virtuala     231
XXXI. Despre invatamantul initiatic     235
XXXII. Limitele mentalului     243
XXXIII. Cunoastere initiatica si „cultura” profana     249
XXXIV. Mentalitate scolara si pseudoinitiere     255
XXXV. Initiere si „pasivitate”     261
XXXVI. Initiere si „serviciu”     269
XXXVII. Darul limbilor     275
XXXVIII. Roza-Cruce si Rozicrucieni     281
XXXIX. Mari mistere si mici mistere     289
XL. Initiere sacerdotala si initiere regala     295
XLI. Cateva consideratii asupra hermetismului     301
XLII. Transmutare si transformare     309
XLIII. Despre notiunea de elita     317
XLIV. Despre ierarhia initiatica     323
XLV. Despre infailibilitatea traditionala     329
XLVI. Despre doua devize initiatice     337
XLVII. „Verbum, Lux et Vita”     343
XLVIII. Nasterea Avatarului     349